Învăţământul la distanţă…se învaţă ceva?

gavel31

 

Susţin şi aş fi fericit dacă s-ar realiza într-un viitor apropiat (nu neapărat pentru mine, dar mai ales pentru urmaşii noştri) desfiinţarea învăţământului la distanţă. De ce? Pentru că la un astfel de învăţământ nu se urmăreşte învăţarea, instruirea şi perfecţionarea într-un anumit domeniu, ci doar obţinerea unei diplome.

De ce scriu despre acest lucru? Pentru că forţat de împrejurări am urmat şi eu cursuri la I.D. Şi zic forţat de împrejurări. Când m-am înscris, după terminarea anilor de liceu, nu avem notă de admitere peste 9 ca să intru la zi, astfel ca eu, cu 8,72 am intrat la drept I.D., la Universitatea Al. I. Cuza. Am făcut doi ani de zile, împreună cu alte sute de colegi, pe care nici măcar nu îi cunoşteam (doar ce ne vedeam în viteză la examene), după care, la al treilea an am trecut printr-un  moment urât, care m-a pus să iau o decizie pe care acum o regret. Am fost operat de apendicită chiar în ziua în care aveam examen la drept civil. Astfel, neputând merge, am pierdut peste 5 examene. Doctoriţa m-a liniştit, zicându-mi că nu vor fi probleme, că am act medical şi că voi putea sa le dau altă dată examenele. La fel a zis şi decanul, trimiţându-mă liniştit în vacanţa de vară, spunându-mi că voi trece mai departe, în următorul an. În toamnă însă surpriza a fost uriaşă, în sensul negativ. Am fost trecut ca exmatriculat de la aceasta facultate (de drept) din cadrul universităţii amintite. Am fost să discut la secretariat, la decan. Toţi mi-au spus răstit că nu se poate, că nu există aşa ceva, ca legislaţia trebuie respectată, că eu sunt exmatriculat şi trebuie să plătesc iarăşi taxă de înmatriculare plus taxa anuală (destul de mare la cât se studiază şi la I.D. la facultăţile de stat). Am ajuns astfel într-o situaţie „de criză”, fiind forţat, la fel ca alte câteva zeci de persoane, colegi la aceeaşi facultate – să încercăm o plecare în masă. Astfel am ajuns să ne cunoaştem, să fim uniţi. Şi unde să mergem, dacă nu la Universităţi private? Unii au apucat calea Universităţii Petre Andrei, alţii (ca şi mine de altfel) la Spiru Haret (cea mai mare Universitate din lume – acum fac haz de necaz).

USH:

Ajuns aici, începe o altă aventură, alţi bani, altă distracţie. Surpriza uriaşă de la început. Trebuie să dau diferenţe de la o Universitate de stat la una privată. Surpriza doi, dacă la Cuza eram în anul 3 aici trebuie să intru sa fac iarăşi anul 2, astfel ar urma să fac doar 3 ani, după proiectul de la Bologna, ca mai apoi să trebuiască să fac iarăşi şi anul 3, dar şi 4.

Cea mai mare neplăcere aici este faptul că nu ştii niciodată din timp câd ai examenele. Se afişează în ultima perioadă. Şi dacă la datul examenelor cam greu ajungi, că nu ştii când şi cum, la datul banilor se descurcă ei, fără probleme. Astfel, eu lucrând în Italia, a trecut mama pentru a se interesa ce şi cum e cu această facultate, auzind şi de zvonurile din presă cum că nu ar fi acreditată sau autorizată. Oricum cred că toată lumea ştie deja tot bâlciul cu această Universitate. A fost convinsă mama să îmi plătească taxa, cu toate că eu am cerut să îngheţ anul, dar doamna secretară a convins-o că e mai bine să continui, că ar fi păcat să nu termin, fiind în ultimul an, şi să plătească tot, astfel putând intra la examene în perioada de restanţe din august. Venit acasă, mi se zice că nu pot da mare lucru acum, şi că restul le voi da înainte de licenţă. Mi se pare corect, atâta timp cât s-au văzut cu sacii în căruţă şi mi-au luat banii. De acum, urmează să văd ce rezolv cu această Universitate, să iau şi eu acea diplomă, pe care cu mâna pe suflet promit că nu o voi folosi niciodată, dar macar să o iau, să am şi eu să zic pentru ce am dat atâţia bani, ani la rândul.

Ce e dureros, e faptul că la fel ca mine sunt mii de „studenţi”. Trecut prin această experienţă urâtă vreau să atrag atenţia tuturor celor care „vor să facă o facultate pentru a învăţa” şi nu „doar pentru diplomă”: Treziţi-vă! Nu mai aruncaţi cu banii aiurea. Mergeţi şi faceţi o facultate la zi căci dacă nu, cu siguranţă nu veţi învăţa nimic şi veţi ajunge să fiţi următorii care veţi scrie un articol pe această temă. Nu fiţi slabi, gândiţi cu mintea. Ştiu, e greu în această viaţă, şi mai ales în această ţară, dar nu vă lasaţi înşelaţi. Ori cu şcoală, ori cu muncă. Niciodată (rare sunt cazurile de reuşită) nu se vor putea lega una cu cealaltă. Credeţi-mă.

Vă salut cu drag,

                                    „un student” prostit de două Universităţi: una de stat şi alta privată!!!

3 gânduri despre „Învăţământul la distanţă…se învaţă ceva?

  1. Florin 24/08/2009 la 06:57

    Se invata NIMIC:) Spun sigur

  2. Bernard 11/09/2009 la 20:15

    Acum ma intreb daca ai fost afectat in vreun fel de problemele aparute in vara asta la Spiru Haret. Intradevar I.D.-ul reprezinta o sursa formatoare cu semne de intrebare. Poate ca sunt facultati la care acest tip de invatamant nu afecteaza foarte mult formarea ulterioara dar la facultati precum Educatie Fizica I.D.-ul mi se pare o ineptie. Iti pui intrebarea: „Cum pot comunica cu elevul in varianta ?”. Este o situatie problematica si tocmai din aceasta cauza iti impartasesc „sentimentele” privind I.D.-ul.

  3. Andrei Lazar 04/10/2009 la 10:50

    pai…m-au afectat de tot . am pierdut multi bani si acum m-am lasat. de asta zic

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: