nu merit iubirea nimanui, dar nici iubirea mea nu o merita nimeni, caci sunt precum un iceberg, un sloi de gheata ce nu se va topi niciodata, sunt precum un om care n-a vazut nicicand lumina zilei si nici nu a putut sopti cuiva: “Te iubesc”, asa ca voi ramane pentru eternitate acelasi zeu al nimanui, al tristetei si al intunericului, asa cum si sufeltul meu este in aceste clipe.
Andrei Comanesteanul (Lazar)
Andrei Lazar 
Lasă un comentariu