Tu du-te, viata trista…iar eu raman cu fericirea…

Ce plangi, tu – viata trecatoare?
Ce plangi? Nu vezi ca nu ma doare?

S-au dus acele clipe cand credeam

Tristetea ce prin jur eu o vedeam…

 

 

 

 

Acum nu cred, minciuna adevar imi pare,

Nu cred durerea ce de-acuma moare,

Au disparut  acele lacrimi de amor pierdut,

De azi sunt fericit vandut…

 

A mea iubita mai mereu ma tine-n brate,

Nu vezi tu viata trecatoare?

Nu vezi ca fericirea e-o comoara

Ce ma saruta zi de zi pe fata?

 

 

 

Dar eu te las sa plangi intruna

Si sa raman doar eu cu fericirea –

Tu du-te de acum spre nevazute cai

Iar eu m-oi duce sa-mi sarut iubita!

 

Si daca te vei mai intoarce iar spre mine

Sa stii tu viata trista ca-i pacat,

Caci viata ce o am acum imi place:

E viata mea de imparat!

 

Asa ca du-te, pierde-te-n neant,

Fugi repejor pe cai uitate,

Ramai acolo prea urata viata…

Si lasa-mi fericirea mie…

 

                                                                              Ca-ci draga-mi este-aceasta fata!!!

 

Cu dragoste pentru tine…scumpa-mparateasa!!!