Andrei Lazar

Priviti in urma, dar vizati viitorul

Să nu mai fiu trist…

trist

 

Ştii, când florile din nou s-au ofilit,

Când păsările departe au zburat,

Când norii de tristeţe nu mai plâng, -

De ce îmi ceri tu mie-acum

                             Să nu mai fiu trist?!?

 

Au îngheţat toţi mugurii pomilor,

Toate cântecele mute-acum par,

Toate visele fără sens acum sunt, -

Şi nu-nţeleg de ce tu crezi că pot

                                  Să nu mai fiu trist?!?

 

Nici stelele pe cer nu mai clipesc,

Nici păsărelele în parc nu mai ciripesc,

Iar totul pare-a fi întunecat, -

Şi tu ai vrea

                                    Să nu mai fiu trist?!?

Nu pot privi soarele,

Iarba să o păşesc nu îmi mai doresc,

Să vreau şi tot nu aş putea să mai iubesc, -

Iar tu îmi zici

                                   Să nu mai fiu trist!?!

 

………………………………………………………………………………………………….

 tristete

Nu pot…                          Să nu mai fiu trist!!!

07/07/2009 - Scris de Andrei Lazar | Creatiile mele, Literatura, Viata mea | | Niciun comentariu până acum.

nici un comentariu până acum

Lăsați un comentariu

Trebuie sa fiti conectat sa comentezi un post.