Andrei Lazar

Priviti in urma, dar vizati viitorul

In memoriam…

              Revino-n viata, vino inapoi

             Aici avem nevoie doar de tine,

             Nu ne lasa, hai vino pentru noi…

             Sau daca nu hai ia-ma tu pe mine.

 

Acestia suntem noi – familia ta, fara tine.

 

       Au trecut anii, astazi se implinesc exact 13 ani de cand fratele meu mai mare Cristian Constantin a decedat intr-un accident cumplit, un accident care i-a taiat aripile sale tinere de numai 13 anisori. A avut parte doar de 13 anisori de viata si alti 13 anisori petrecuti dincolo de viata. Este atat de dureros cand ma gandesc cum ar fi fost daca el ar fi trait. Aproape toate suferintele astea ar fi disparut, as fi fost vesel, ne-am fi distrat , am fi format o familie de vis. Asa, fara el, toata durerea e stapana peste mine si gandurile mele. Nu vreau si nu pot sa fiu fericit. Asa mi-e destinul. Poate platesc pentru viata sa.

 

Eu fara tine – fratioare…

 

Daca auzi clopotele ca bat inseamna ca am murit…

 

Daca auzi clopotele ca bat inseamna ca am murit,

Cerul sfasiind pamantul cu lacrimile sale,

Soarele arzand de tristete tot ce-n jur e urat,

Pentru ca odata cu mine au pierdut o floare!

 

Iar daca vezi culoarea neagra inseamna ca m-am dus departe,

In nici un caz nu am plecat de suparare,

M-am dus in codrii cei frumosi, sub soare,

M-am dus acolo unde pare ca cineva ma iubeste!

 

In urma mea apele raman involburate,

Pasarile nu reusesc sa mai cante –

Parca au pierdut si ele ceva drag lor,

S-a risipit polenul florilor!

 

Copii grijulii se uita-n urma mea

Cum inspre soare ma indrept,

Si, si-ar dori cu ei ca sa mai stau

Dar nu mai pot chiar dac-as vrea!

 

Si plec, alaiul ma priveste dureros

Cum fara sa zambesc ii parasesc,

Ma duc departe, totu-i de prisos

Caci nu mai pot sa le vorbesc!

 

S-a dus si vocea, zambetul si viata,

M-am dus si eu ca o cometa,

Se prabuseste cerul peste mine

Si la mormantul meu nimeni nu mai vine…

 

 

Hai vino inapoi, nimic nu mi-a ramas, revino langa mine, si voi fi iarasi fericit!

 

Oricât va trece…

 

Oricâte nopţi vor trece fără tine

Voi plânge căci nu-mi va fi bine,

Şi-am să adorm plângând, şi-apoi zâmbind,

C-o viaţă mi-a rămas să te visez, iubind.

 

Ai grija de tine acolo sus fratioare. Ne este dor de tine, ne este greu…dar nu avem ce face. Asta e viata.

06/07/2008 - Scris de Andrei Lazar | Articole din viata mea, Social, Viata mea | | 4 comentarii

4 comentarii »

  1. [...] Nopţile care mă dor. In memoriam. [...]

    Pingback prin Perechile mele de gânduri « Isabellelorelai’s Weblog | 09/07/2008

  2. Sunt dureri care, nu trec niciodata, cu care invatam sa traim, ” numai cine a suferit stie ce este suferinta ” …
    Fratele tau de acolo, de undeva departe, departe, zambeste, stie , simte dorul tau, dar tu stii ca el vrea ca tu sa zambesti, vrea ca tu sa traiesti si pentru el… spun asta pentru ca, asa cum spunea Octavian Paler ” a muri inseamna a te muta intr-o stea “, si, atunci cand privesti Cerul si, tu vezi o stea care ti se va parea ca sclipeste nitel mai altfel, e ingerul tau pazitor, e fratele tau care-ti zambeste si vrea sa-ti atinga inima, vrea ca si tu sa-i zambesti lui …
    E mandru de tine si tu simti asta, trebuie sa traiesti, sa surazi si pentru el, caci, mereu va fi suferinta ta, zambetul tau, tristetea ta, steaua ta, ingerul tau, mereu va ramane el, fratele tau, care vrea sa-ti atinga inima si sa zambiti amadoi …
    Fie ca voi sa reusiti sa va atingeti inimile, tu sa fi atat de puternic incat sa zambesti, sa traiesti si pentru el, dragostea fratilor e mai puternica decat moartea, iar voi veti continua sa va iubiti dincolo si peste moarte. Asa simt eu ca, zambetul, stii, atunci cand tu vei zambii spre cer, va fii felul in care voi va veti atinge inimile …
    Dumnezeu sa-l hodineasca in pace, zambetul tau sa fie izvorat din lacrimi si mugure de lumina si tamaduire, daruieste-i fratelui tau cel mai frumos dar al tau, zambeste si traieste si pentru el, stiu ca poti, trebuie.
    Calde imbratisari si multa putere iti doresc !
    Sibilla

    Comentariu prin sfinx667 | 09/07/2008

  3. multumesc mult…am nevoie de prieteni si prin voi simt ca se poate trece mai departe.

    cand ingerii ma vor privi si demonii ma vor certa, atunci din stele vei veni – calcand alene peste toate, usurandu-mi viata.

    stiu ca imi este alaturi, mereu am stiut.

    adie vantul, flori se ofilesc, si cerul pare sa tresare, doar tu pe cer ce mai rasari – doar tu precum un soare!

    Multumesc inca o data. si va doresc tuturor sa aveti parte doar de fericire!

    Comentariu prin Andrei Lazar | 09/07/2008

  4. Si eu iti multumesc frumos :)
    Scrie, ajuta sa scri si sa nu uiti ca prietenii de suflet sunt prin preajma :)
    O zi binecuvantata prietene :)
    Sibilla

    Comentariu prin sfinx667 | 09/07/2008


Lasă un comentariu