Iubire tu ma hartuiesti…

Iubire cu colti de pantera, ce vrei?

De ce nu ma lasi sa traiesc fericit,

Sa pot sa dansez in lume, sa fiu si eu iubit?

De ce mereu ma hartuiesti si dragostea imi iei?

Tu oare nu stii ca sufletu-mi seaca

De dorul iubitei ce uita de mine,

Nu vezi cum ma innec far-ale ei cuvinte

Si dorul e mare si nici azi nu ma iarta?

Tresare dorinta de a o vedea,

Ma uit indelung pe cer, poate va veni –

Iubita ce-n suflet o port ca un diamant,

Femeia ce vreau si cred ca m-a iubit!

Mai lasa-ma azi sa traiesc linistit,

Tu fiara salbateca ce-ntr-una m-ai urmarit,

Te du iar in jungla si uita de mine

Asa cum si iubita o face pan’ la urma!

Dar pleaca tu, si las-o pe ea

Sa fim impreuna precum si o stea,

Pe cer sa luminam, sa fim doar senini,

Nicicand nici o vrajba nu ne va rani!!!

                        Andrei comanesteanul(lazar)

Parodia magarului…

Pe drumul de la dute-vino Vazui in fata o felina Cand eu ii zic sa se fereasca Ea imi raspunde ca nu-i senina! ……………………………….. Vazand ca fiara fioroasa Nu vrea din drum sa se fereasca Ii aruncai a mea privire Ca sa-i provoc nefericire! Dar fiara pare puturoasa Din loc abia ca se urneste Se misca parca cu vagonul Ce e miscat doar cu tractorul! Si uite-asa dintr-o cearta Ajung sa tip la fiara cea burtoasa Caci nu-i nimic de speriat Ca burta sa de nemiscat!!!! Avea o fata de copil Ca imi venea sa-l duc la circ Dar el saracu se misca Abia abia – fiind magarul: Hi ha ha, hi ha ha Aceasta e parodia mea! Andrei Comanesteanul

Al nimanui…

nu merit iubirea nimanui, dar nici iubirea mea nu o merita nimeni, caci sunt precum un iceberg, un sloi de gheata ce nu se va topi niciodata, sunt precum un om care n-a vazut nicicand lumina zilei si nici nu a putut sopti cuiva: “Te iubesc”, asa ca voi ramane pentru eternitate acelasi zeu al nimanui, al tristetei si al intunericului, asa cum si sufeltul meu este in aceste clipe.

Andrei Comanesteanul (Lazar)

Irina Shrotter – candidata modei

ma intreb oare ce o fi apucat-o pe Doamna Shrotter sa se bage la primarie? poate ca imaginea dumneaiei o fi prea curata si trebuie cumva patata. oricum, eu cred ca nu va reusi sa adune nici 2 % ori, poate se va intampla un lucru foarte probabil – cetatenii, satui de politicieni, vor vota in ciuda tocmai cu Irina Shrotter, asta daca nu cumva isi a face campanie cu imbracaminte, pe care sa o imparta pe strazi, marca Irina Shrotter. altfel nu imi imaginez cum ar putea sa castige Primaria Iasului.

Trist…

Dormind iar am pierdut un sentiment,

Nesiguranta prin vene trecand,

Doar eu si tu eram mereu in gand –

Insa acum am reajuns baiatul trist!

Nu pot sa fiu acum un suflet linistit

Cand de la da ajunge iarasi nu,

Nu pot nici sa nu fiu trist

Cand din cei doi din vis ajung sa fiu doar unu!

Ma doare tot, e prima data cand eu plang,

Nu pot sa cred ca printre glasuri eu dansez,

Dansez doar eu caci tu departe-mi esti,

Si printre-atatea amintiri tristeti eu strang!

Si cat de mult ma doare-atata nepasare

Cand eu te vreau la brat cu mine sa dansam,

Ma dor si lacrimile de iubire,

Cand stiu ca visul meu ajunge scrum!

Nu cred ca cer prea mult – o partenera

Cu care sa dansez in lumea mea,

Nu cred ca este vina ta,

Dar mor cand vad ca este-asa!!!

…………………………………………

Dar trece, viata merge mai departe,

Cu fulgii tineretii si-ai iubirii,

Eu iert dar n-am sa pot uita nicicand

Ca pierd iubind!!!

  

Astazi, 23.01.2008, ora 17.15

Andrei Comanesteanul (Lazar)

Atata dragoste…

N-am lacrimi mai frumoase pentru nimeni

Cum am avut eu pentru tine,

N-am suferit nicicand mai mult

Ca-n clipa cand noi ne-am certat.

E trist, oceanul vietii mele se usuca,

Durerea creste-n al meu suflet,

Tu nu te lasi induplecata

Si lasi ca inima sa-mi fie cat o nuca!!!

 

Si nu o nuc-obisnuita,

Ci una care este seaca –

O viata fara rost si trista

Cum nimeni n-o sa mai apuca!

Dar asta-i viata, trebuie sa plece

La fel cum vine, va si trece,

Lasand in urma numai pete

Ca am iubit atatea fete!!!

Da, le-am iubit, insa pe tine –

Te mai iubesc si-ar trebui sa-ti pese,

Sa vezi in sufletu-mi cum zace

Atata dragoste – nu despartire!!!

            Andrei Comanesteanul – astazi, 27.01.2008

functia…

de cand am fost numit secretar la Organizatia din Alexandru, ceva s-a schimbat.ori invidiile sunt de vina, ori nu pot sa inteleg.ceea ce stiu e ca veau sa renunt la aceasta functie, sa fiu iarasi omul muncitor (nu ca acum nu as munci) din umbra, cel care era respectat si pe care il ascultatu si intelegeau cu totii.acum e altfel. nimeni nu  vrea sa mai coopereze, nimeni nu mai crede in mine. toti cred ca ma dau mare, toti imi reproseaza cate ceva. si e pacat, pentru ca nu m-am gandit niciodata sa fac diferente intre mine si altii sau intre un membru sau altul. dar de cand cu “functia” – la naiba cu ea, pentru mine totul este mai trist. nu mai e cum era candva, aproape toti cautand sa ma loveasca. asa ca – luati functia oameni buni, eu nu mai am nevoie de ea. mai degraba il iubesc pe Andrei Lazar, omul simplu. numai bine.

Ce nu are Iasul

A inceput anul – se simte si la mine

Aparatul este – aparatul nu-i, si totusi este

Mi-aduc aminte de o intamplare nefericta, printre alte cateva intamplate intr-o tabara cu grupul. S-a intamplat ceva ciudat. cu o zi inainte sa plekam in tabara mi-am cumparat un aparat foto digital, l-am luat cu mine, am facut poze prima zi, apoi, a doua zi, cand am fost plecati la masa, disparuse din camera. l-am cautat peste tot, cu disperare chiar, dar unii “mai sefi” au tot insistat sa zica ca a fost ceva “aranjament politic”, ca de fapt eu nu avusesem aparatul sau ca eu l-am ascuns sau nush ce alte idei prostesti ale lor. interesant este faptul ca, dupa cateva amenintari cu politia si ceva certuri, spre seara (bine ca eu descoperisem a doua zi abia), aparatul apare – agatat fiind in cuierul de langa usa de la intrare sub o geaca. toti cartitorii au inceput sa dea din buze, sa ma faca prin ironiile lor sa ma simt aiurea, cu inteles, ca de fapt nu imi disparuse. dar totusi disparuse. acum intrebarea mea este – cum poate un aparat foto digital sa dispara si sa apara, daca la vila aia unde am fost cazati, dupa spusele administratorului, numai o cheie exista de la camera noastra. si totusi alte camere aveau doua chei. de unde pot fi eu sigur ca nu au existat mai multe chei? sau de unde stiu eu ca nu am fost “victima unui aranjament politic”??? numai cel de sus poate sti, insa eu sper ca nimeni si niciodata sa nu traca prin ce am trecut eu.