Mi-a placut si sper sa va placa, voi cei ce a-ti avut curajul acesta de a-mi citi aceste cuvinte prea putin importante pentru omenire, insa suficient de importante pentru suflete…
De dorul nostru!
În glas – şi dorul sună cam ciudat –
Eu sunt doar om – tu îngerul iubirii devotat,
Suntem o stea formată din dragoste,
O dragoste ce zi de zi tot creşte!!!
Câmpia mişună de dorul nostru,
Şi printre blocuri s-a simţit că noi lipsim,
Noi doi am fost un cuplu prea puţin,
Noi doi în schimb enorm ne-am mai iubit!!!
Şi-acum când vântul bate prea puternic
Şi din speranţe mai că n-ar lăsa nimic,
Acum să ştii că sufletu-mi te cheamă –
Tu eşti, şi vei rămâne-a mea iubită!!!
Andrei comăneşteanul
Filed under: Creatiile mele, Viata mea | No Comments »

